În ultimele luni, scena politică din România a fost marcată de evenimente semnificative, culminând cu alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Aceste evenimente au generat schimbări majore în structura politică a țării și au atras atenția comunității internaționale.
Alegerile parlamentare din 2024
La 1 decembrie 2024, România a organizat alegeri parlamentare. Partidul Social Democrat (PSD) a obținut o pluralitate de voturi, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Național Liberal (PNL). Acest rezultat a reflectat o preferință a electoratului pentru partidele tradiționale, deși AUR, un partid de extremă dreapta, a înregistrat câștiguri notabile.
Alegerile prezidențiale și controversa aferentă
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Călin Georgescu, un candidat independent de extremă dreapta, a obținut majoritatea voturilor, urmând să se confrunte în turul al doilea cu Elena Lasconi, candidata de centru-dreapta. Cu toate acestea, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, după ce agențiile de informații au dezvăluit că Georgescu a beneficiat de o campanie online coordonată de Rusia pentru a-i promova candidatura. Această intervenție externă a ridicat semne de întrebare privind integritatea procesului electoral și a subliniat vulnerabilitățile României în fața influențelor străine
Formarea noului guvern
În urma alegerilor parlamentare, pe 11 decembrie 2024, PSD, PNL, Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au convenit să formeze un guvern de coaliție. Această alianță a fost văzută ca o mișcare strategică pentru a asigura stabilitatea politică și pentru a contracara influența partidelor extremiste. Președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Marcel Ciolacu, liderul PSD și prim-ministrul în exercițiu, pentru a conduce noul guvern. Nominalizarea sa a fost aprobată de Parlament pe 23 decembrie 2024, cu un vot de 240 la 143.
Integrarea în spațiul Schengen
Un alt eveniment notabil a fost decizia Uniunii Europene din 12 decembrie 2024 de a acorda României și Bulgariei aderarea completă la spațiul Schengen începând cu 2025. Această hotărâre a fost primită cu entuziasm, marcând un pas important în integrarea europeană a celor două țări și facilitând libera circulație a cetățenilor lor în interiorul UE.
Perioada recentă a adus schimbări profunde în peisajul politic românesc. De la anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din cauza interferențelor externe, până la formarea unei coaliții guvernamentale menite să asigure stabilitatea, România se află într-un proces de redefinire politică. Integrarea completă în spațiul Schengen reprezintă o realizare majoră, reflectând eforturile continue ale țării de a se alinia standardelor europene și de a-și consolida poziția pe scena internațională.
